Prea tarziu…

Eram singur. Cineva de-afară
Mi-a bătut în uşă pe-nnoptat.
M-am săltat cu greu din aşternuturi,
Ca din morţi, atunci când eşti sculat.

– Hai, deschide! mi-a strigat din stradă
Glasul său de aur şi de vis.
Bâjbâind cu cheile în mâna,
Am împins zăvorul şi-am deschis.

O lumină-naltă, zâmbitoare,
A privit la chipul meu zbârcit,
Apoi lung la părul alb ca neaua,
De furtuna vieţii viscolit.

– Cine eşti! Am întrebat-o-n şoaptă,
Ai ceva cu mine? Vrei ceva?
– Eu sunt Fericirea, mi-a spus dulce,
Şi-am ajuns acum la dumneata.

Am zâmbit privind-o cu tristeţe,
Am tras grabnic uşa şi-am plecat,
A bătut ea-n urmă şi mai tare,
Dar am fost şi eu neînduplecat.

Ce puteam să fac? Venea zadarnic.
Troienit de vreme şi pustiu
Am trimis-o alături, la un tânăr.
Pentru mine prea venea târziu. ( de Virgil Carianopol)

**

Noi ne iubim de mult, și fără ură,
Chiar de scăpăram vreo vorbă rea din gură;
Nu ne-am făcut mult bine, nici mult rău,
Și totuși parcă ne desparte-un râu.

Ce ne desparte nici nu știm prea bine,
Dar știm de undeva că răul vine,
Ca de sub sol un gaz otrăvicios –
Se ofilește tot ce-a fost frumos.

Io-s vinovat ori tu ești vinovată?
Viața toată-i pată lânga pată.
E prea târziu să ne mai despărțim.
Nu mai e tare mult, mai stai. Murim.

( de Mihai Beniuc)

Let it go

Eee grele!

Acest „lasa.. sa plece”- atat de greu de inteles pentru multi…

A fost extrem de greu si la mine, sa inteleg ca ‘unele lucruri trebuiesc lasate… sa plece’; Ca unii oameni… trebuiesc lasati doar sa treaca prin viata ta si atat! Ca uneori trebuie sa renunti la multe pentru a-ti putea trai viata.

Timpul…este ce-a mai pretioasa resursa ce o avem… si ce-a mai risipita din pacate.

Exista oameni in viata pe care ti-i doresti aproape, insa ei nu te observa, nu te privesc cum ti-ai dori si atunci… ca sa te „vindeci” de dorintele tale… trebuie sa fii sincer cu tine. Nu ti se ofera ce-ti doresti, mergi mai departe! Nu este vorba de nici un destin. Omul pe care il doresti… nu este ce ai tu nevoie; Atunci trebuie sa il lasi sa plece! Sau asa cum era o glumita pe net.. Sa nu astepti vaporul in aeroport!

Cumva… acest ‘gest’ inseamna tot iubire. Nu, nu este vorba doar de renuntare sau.. sacrificiu( un cuvant atat de ..invechit!)! Ci pur si simplu… de iubire!

„Sacrificiu” nu inseamna pierdere intr-o lume in care ni se spune mereu ‘ca putem avea orice’… trebuie sa recunoastem ca nu este asa! Trebuie sa fim sinceri si sa recunoastem ca ‘sacrificiu’ inseamna deseori o victorie. Pentru ca este nevoie de vointa noastra, pentru a renunta la ceva, la cineva iubit; pentru ceva sau cineva pe care il iubim mai mult decat propriul EGO, mai mult decat pe noi insine.

Sacrificiul nu va sterge durerea pierderii, insa va invinge cu siguranta amaraciunea si tot ce ne ‘blocheaza’ spre a fi mai buni…

Acel cineva pe care l-ai cunoscut… nu poate fi fortat sa te placa, sa te iubeasca, sa-ti ofere ce-ti doresti sau ai nevoie. Poate pur si simplu… nu stie sa te iubeasca sau sa iti ofere ce iti doresti. Poate nu mai vrea.. poate.. sunt mii de motivatii pe care fiecare individ le are si le simte pe pielea lui…

Sacrificiul…

Am citit in tinereti( nu ca acum as fi batrana, dar am o varsta frumoasa si pe atunci nu exista internetul; cartile… erau greu de gasit si titlurile sau referinte pentru ele, destul de greu gaseai) carti despre seductie; O gramada de smecheri cu smecherii care mai de care, cum sa seduci , cum sa te ‘dai inabordabil’ si cate si mai cate! Nu spun ca acestea nu sunt ‘smecherii’ ce nu dau roade.. insa tinand cont de individualitatea fiecarui om, de educatia fiecaruia si de experienta pe care o am, pot spune ca nu exista ‘smecherii’ sigure in a seduce pe cineva. Generalitati… da! Exista tipare, da. Tot ce trebuie sa faci, este sa te educi si sa incerci sa fii mai bun in orice faci.

Iti place de cineva? Cauti sa il abordezi.. insa daca acel cineva nu-ti raspunde… ce rost are sa insisti inutil? Sa te risipesti iubind himere?

„Am luptat pentru iubire” Aileeei! Pai.. iubirea este ceva natural! Daca nu este, nu este si basta. Cand omul care te place cu adevarat, apare in preajma ta, el v-a cauta sa te abordeze, sa caute sa iti vorbeasca. Daca nu o face, clar e acolo departe…si ce rost are sa insisti unde nu e? Il/o vei convinge sa te placa? Sa te iubeasca?

Nu exista retete sigure pentru a cuceri pe cineva. Cel mai bun sfat, este sa fii tu. Orice masca ai avea , vei atrage ceva pentru acea ‘masca’ nu pentru tine! Sa vrei un om langa tine pentru a-l schimba.. iarasi nu este corect.

Let it go… sau renunta la ceea ce te supara, la ce nu este pentru tine, ce nu te face fericit/a! Renunta la a lupta sa fii placut celorlalti si traieste pentru tine!

E drept ca fericirea noastra depinde si de fericirea celor din jur? Si daca fericirea lor este in alta parte decat langa noi… de ce sa nu fie?

Este poate un compromis ce il facem cand consientizam ca nu mai suntem doriti intr-o relatie…

XXXX

De murit nu e greu…

De murit poate muri oricine,
E la-ndemâna oricărui idiot,
Cel mai greu e de trăit fără tine..
Eu încă n-am aflat cum să pot.

De murit nu e greu, e chiar simplu,
De trăit e foarte complicat,
Când te sfărâmi în urmele de pași..
Ale celui care tocmai a plecat.

De năruit durează o secundă
Uneori nici nu simți c-ai murit,
De trăit fără tine, mi-e teamă..
C-ar putea fi un coșmar infinit.

De murit, cum spuneam, e chiar simplu,
E la-ndemâna oricărui idiot,
Eu mă gândesc cum să trăiesc fără tine..
Și nu găsesc nicio cale să pot.

Autor : Mihaela Baran- https://mihaelabaran.ro/carti/

Apus

V-am scris acum cateva zile despre un rasarit… Nu stiam ce imi spune Universul! Asta fac cand ma simt sfarsita, aiurea… ma incarc cu energie privind la tot ce inseamna viata… ( si asta .. tot de la el am invatat!)

Astazi insa am aflat ca atunci cand eu priveam cerul… un extraordinar om din viata mea, s-a stins.

Nu stiu daca am scris despre el pentru ca a fost in ultimii 16 ani un model ce mie mi-a schimbat viata. Nu un client ci un prieten devotat chiar daca ne-am cunoscut intr-o alta conjunctura… mi-a fost alaturi de la mii de kilometrii distanta, oricand cu un sfat sau ajutor. Ce om minunat!

Cel care m-a invatat efectiv puterea lui ‘ let it go’! Cand pierdeam tot ce agonisisem in ani si ani de munca…si eram disperara nestiind in ce directie sa o iau cu viata mea… Cel care m-a invatat puterea meditatiei si muulte, multe alte lucruri minunate . Mi-a schimbat modul de a gandi, de a trai frumos, orice ai face. De a ierta, de a ma cunoaste….oh! Si cate mai cate! Un om fantastic, un suflet minunat!

Ne-am intalnit acum doi ani ultima oara si am petrecut trei zile superbe impreuna. Stiam ca era poate ultima oara cand il vedeam. Se lupta cu cancerul de aproape trei ani… Planuisem sa ne revedem si anul acesta.. cu covrigul asta… abia ce urma sa facem planuri de revedere….

Imi amintesc atatea lucruri frumoase si flasuri in memorie cu el zambind…oh!

Drum lin printre prietene drag! Vei ramane in inima mea mereu! Sper doar ca intr-un timp… ne vom regasi printre stele.

Igiena mentala 1.

SĂMÂNȚĂ STELARĂ ·

„Sunt femei pe care le uiți dinainte de a le avea…Și femei pe care nu le mai poți uita o viață, chiar dacă poate că nu ai îndrăznit să le atingi nici măcar în gând…

Sau chiar dacă poate ai crezut că le-ai avut, fără să știi că astfel de femei nu pot fi vreodată „avute”.

Ele vin să dea, nu să ia… vin să spargă sertarele în care încerci să le înghesui, vin să dea foc paturilor procustiene în care lumea încearcă să le vâre, vin să dea de pământ cu toate etichetele ce nu le vor putea fi vreodată lipite, vin să zboare, nu să se târască, vin să te învie cu un sărut, cu un cuvânt sau cu o mângâiere, când toți cei din jur te omoară câte puțin în fiecare zi- sau poate că o faci chiar tu!

-Vin să îți vindece rănile, să îți pună aripi și să ți le mângâie apoi cu încurajarea lor…sau poate cu o mustrare pe care nimeni nu a îndrăznit vreodată să ți-o rostească, iar ele o fac cu atâta nonșalanță…vin să te înalțe fără ca asta să le umilească, să te lase mai bogat fără ca asta să le sărăcească, vin să sculpteze cu îndrăzneală îngerul în blocul de piatră în care îl ascundeai, vin să aducă lumină în viața ta, chiar dacă o aduc poate printr-o furtună, un cutremur sau un uragan…

Dispar într-o zi, la fel de brusc cum au apărut, fără niciun avertisment…și pe măsură ce trece timpul te vor uimi cu tot ceea ce nu ai fost capabil să vezi în ele, în timp ce amintirea lor te va bântui din ce în ce mai tare din fotoliul în care ai da orice să le mai vezi așezate, ca în zilele când luai “for granted” darul pe care ți-l făcuse Dumnezeu prin zâmbetul lor prezent acolo, în clipa aceea, în viața ta…doar pentru tine!

Când alte femei îți sunt bolovan pe aripi, ele îți sunt piatră de hotar; atunci când se lasă prinse, îți vor fi temelie a unei existențe noi, în care vei fi tu, în cea mai frumoasa și îndumnezeită versiune a ta.”