E toamna

E toamnă, cald, e liniște și bine,
Niciun mesaj sau veste de la tine,
De parcă lumea s-a oprit deodată,
Nici vântul, parcă, nu mai vrea să bată,
Nici pomii nu-și mai mișcă frunza moale,
Pe stradă oameni triști, cu inimi goale,
Mai trec arar fără o țintă anume,
Parca ar fi duminică în lume


Și lumea ar ieși la promenadă,
Din când în când, o frunză stă să cadă,
Făcând din toată strada sărbatoare,
Prin garduri mai respiră câte-o floare,
Ce-și poartă mândră bruma la rever,
Trec norii scărpinându-se de cer,
Ca niște urși cu blănurile moi,
Se-aud cântând în depărtare, ploi,
Ca niște menestreli dintr-un alt veac,
Iar soarele s-a-nfipt într-un copac
Și zvârle-n noi cu raze ca un puști,
Îți vine, ca pe-un măr să-l iei, să-l muști
Și să te umpli de căldura sa,
Tu, chiar, pe unde ești, iubirea mea?
Pe unde-ți porți privirile senine,
Acum, când mi-e așa de dor de tine?

Autor : Sorin Poclitaru

Lasa-mi o parere

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: